Ca intre motociclisti, mai exact FFMC (Federation Francaise de Motards en Colere – Federația Franceză a Motocicliștilor Furioși) si autoritatile franceze, in speta primaria Parisului, exista un razboi deschis de multa vreme, nu mai e nici un dubiu. Numai ca acest conflict tinde sa devina national, deoarece initial o decizie a Primariei Paris, care prevedea ca accesul in capitala Frantei al motocicletelor/scuterelor fabricate inainte de anul 2000 sa fie interzis, iar din 2020 vor fi permise doar motocicletele/scuterele fabricate dupa 2015, a ajuns la autoritatea legislativa suprema in statul francez, Parlamentul.
La inceputul acestui an, o serie de proiecte de hotarari, avand ca obiect aceste restrictii, au intrat in dezbaterea Primariei Parisului, fapt ce a maniat comunitatea moto din capitala Frantei si luna februarie a fost o luna a mitingurilor organizate de FFMC impotriva “aberantelor decizii”, asa cum au fost considerate de marea majoritate a motociclistilor parizieni.
Ca orice decizie controversata si ilogica, lucrurile au mers implacabil inainte, in acord cu dorinta autoritatilor pariziene, iar hotararile au fost adoptate. Anne Hidalgo, primarul Parisului, a fost acuzata nu numai ca e rupta de realitate, dar este genul de politician caruia orice argument logic si fundamentat ii aduci, ea tot ce stie va face.
Bunaoara, s-a luat in discutie argumentul fluidizarii traficului si rapiditatii deplasarii, care nu a fost luat in considerare, in ciuda faptului ca motociclistii care locuiesc in jurul Parisului si lucreaza in oras, fac 15-20 de minute pana la job, in loc de peste o ora intr-o masina care contribuie la dementa traficului. Si atentie, vorbim de un oras cu o infrastructura solida si bine pusa la punct. Degeaba.
Apoi, in discutiile pe tema poluarii, o multime de specialisti au aratat intr-o sumedenie de rapoarte si statistici ca numarul unu in emisiile poluante provine din zona industriala din jurul capitalei franceze, iar pe locul doi se situeaza automobilele diesel. Dar, de asemenea, argumentul nu a stat in fata acestei Maria Antoaneta moderna (celebra pentru butada “daca [taranii] n-au paine, sa manance cozonac” subliniind cat de rupta de realitate era), care ar fi chiar comica, daca nu ar fi absurda.
S-a adus inclusiv argumentul pe care si copiii il cunosc, ca nici un model de motocicleta, indiferent de anul de fabricatie, nu are motor diesel, apropo de rapoartele cu pricina, deci nu au cum sa polueze motociclistii si scuteristii mai mult decat o fac posesorii de masini cu motorizare diesel, chiar daca vorbim de masini de ultima generatie. In plus, recentul scandal Volkswagen, cel cu falsificarea soft-ului pentru monitorizarea emisiilor poluante, arata ca pe strazile orasului circula adevarate bombe poluante (diferenta dintre monitorizarea emisiilor la testari si realitate arata ca in realitate automobilele cu pricina poluau cu pana la 40 de ori mai mult decat limita admisibila). Din nou, ureche surda.
Nu in ultimul rand, s-a adus argumentul discriminarii sociale. Nu toata lumea isi permite sa isi achizitioneze o motocicleta noua, mai ales daca cea folosita nu are probleme insurmontabile si costisitoare. Chiar si noile reglementari Euro4, care vor intra in vigoare din 2016 in Uniunea Europeana prevad ca orice motocicleta noua va trebui sa corespunda standardelor privind emisiile, iar din 2017, toate modelele vechi vor trebui sa fie adaptate acestor standarde. Deci retinem nuanta: nu sunt interzise, trebuie adaptate! Costuri mult mai mici, oricum, decat achizitionarea unei motociclete noi. Inca o data, argument care a trecut pe langa doamna Hidalgo.
In fine, se mai pot aduce argumente, dar cu conditia unui dialog constructiv, ceea ce nu a fost cazul. Mai interesant este ca lucrurile au mers mai departe intr-un stil absurd, astfel ca aceste masuri restrictive au ajuns acum pe mesele de lucru ale parlamentarilor francezi, intentionandu-se extinderea aplicarii acestora in toate orasele din Hexagon, indiferent de marime sau zona centrala.
Fireste, a urmat replica FFMC, care a strans pe data de 10 octombrie nu mai putin de 15.000 de motociclisti furiosi (nu numai ca apartenenta la federatie, ci la propriu) care au manifestat – din nou – in centrul Parisului, alaturi de alte mii in peste 24 de orase din Franta, in total aproximativ 50.000 din toata tara. Deja e vorba de “un mouvement d’ampleur nationale”, cum au scris si colegii de la moto-station.com, un important webzine moto francez. Si lucrurile nu se vor opri aici, au declarat reprezentantii FFMC. Cu toate acestea, in nici unul dintre orasele franceze in care a avut loc manifestatia, inclusiv Paris (unde au fost consemnate oficial de catre fortele de politie peste 10.000 de motociclete si 15.000 de participanti) nu a avut loc nici un incident, demersurile avand loc civilizat, in conformitate cu “son statut de citoyen respectueux et responsable…”
Ieri, 13 octombrie, a aparut si o reactie oficiala a autoritatilor, in persoana ministrului Ecologiei si Dezvoltarii Durabile, tot o doamna, Ségolène Royal, care lasa deschisa usa discutiilor. Domnia-sa a afirmat ceva de genul: “Manifestatiile au loc in toata tara, dar trebuie sa se inteleaga ca nu se urmareste disparitia vehiculelor pe doua roti. Pentru a reduce poluarea, toate motoarele trebuie sa se imbunatateasca, inclusiv cele ale vehiculelor pe doua roti, chiar daca acestea nu sunt cele mai poluante. De aceea este foarte important sa se depaseasca aceasta problema care a scos oamenii in strada si de aceea trebuie sa gasim solutii impreuna”. Raspuns tipic de politician, dar care a calmat spiritele cumva, in randul celor din FFMC. Natanael Gagnaire, delegatul general al federatiei a declarat ca FFMC saluta declaratia, fiind gata sa treaca peste ignorarea unei invitatii la discutii inca din luna februarie (in acel moment era vizata numai capitala Frantei), daca exista, in sfarsit, disponibilitate pentru gasirea impreuna a unei solutii.
Totusi, temeri exista cu privire la discutiile cu pricina, deoarece consultarile cu Ministerul de Interne pe tema sigurantei rutiere au fost indelungate, stufoase si cu rezultate aproape zero, raportate la cerintele motociclistilor fata de masurile luate concret (vestele de siguranta, interdictii de circulatie pe anumite cai rutiere samd).
Sigur ca se impun masuri serioase si eficiente impotriva flagelului poluarii, acest aspect nu poate fi combatut, insa nu trebuie sa se transforme in masuri heirupiste si abuzive. Acest tip de masuri trebuie luate dupa analize temeinice, pe situatii si rapoarte concrete, dupa consultarea tuturor partilor, iar dovada exista in cazul normativelor Euro. Restrictiile de natura ecologica nu trebuie sa afecteze o categorie sau alta, ci trebuie sa armonizeze societatea, altfel nu suntem prea departe de asa-zisul eco-terorism.
