Cred ca multi dintre cei care citesc acest blog sunt la curent cu Rideology, filosofia viitorului in conceptia Kawasaki, adica acel sistem de inteligenta artificiala al motocicletei (vehiculului, in general) cu care pilotul se conecteaza si-si transmit reciproc informatii. Sistemul e departe de a fi gata si va fi probabil complet functional dupa 2020, insa cei de la Kawasaki au oferit noi detalii despre sistem. Si nu e ok deloc.

Potrivit Kawasaki, viitoarele motociclete vor utiliza o tehnologie dezvoltata in prezent de echipele de robotica numita “Emotion Generation Engine and Natural Language Dialogue System”, astfel incat vor fi in legatura cu pilotul si a se dezvolta personalizat cu acesta in functie de sentimentele sale, placerile si idiosincraziile sale.

Cu alte cuvinte, motocicleta iti va cunoaste bine firea, obiceiurile, dar si stilul de pilotat, astfel incat calare in sa, sa nu ai foarte multe de facut, sa faca inteligenta artificiala ce are de facut, de la planul de drum, starea traficului, pana la a alerga in stilul cel mai placut tie. Ceea ce suna destul de interesant. Adica, desi nu sunt de acord cu interventia tot mai complexa si completa a robotizarii si inteligentei artificiale in vietile noastre, nu pot sa afirm ca e o tampenie, ba dimpotriva. Daca ar fi ramas in teorie…

Acuma, una din doua, ori filmuletul realizat este total neinspirat, enervant si slab, fie sistemul e toate din acestea, in aceasta etapa. Sa ma explic. Este foarte ok sa ceri motocicletei sa actualizeze setarile de suspensie. E foarte ok sa te plangi de trafic, iar motocicleta sa raspunda imediat, marind viteza pentru a prinde ultima palpaire de verde in proxima intersectie. E foarte ok sa fii pe sosea si sa te anunte ca dupa munti exista 80% sanse de ploaie, drept pentru care isi va activa setarile respective. E foarte ok sa ti se spuna ca e o curba periculoasa in cateva sute de metri.

Dar e enervant peste poate sa te anunte mereu ce are de facut si cum o face. Nu, nu vreau sa stiu. Si vocea aia e enervanta, dar e posibil sa o inlocuiasca cu mai multe versiuni, daca tot amintim de personalizare. Insa ce e de-a dreptul bizar e faptul ca la sfarsitul drumului, pilotul isi anunta motocicleta ca s-a distrat in plimbarea respectiva, iar aceasta, coplesita, ii trimite pilotului traseul pe telefon, plus cateva poze din acea calatorie. Poftim? Pare ca s-a exagerat si ca sunt o multime de informatii inutile, nesolicitate si comunicarea devine ineficienta. Da, sigur, am in cap serialul ala din anii ’80 Knight Rider cu masina vorbitoare, chiar daca fireste e vorba despre o fictiune si o fantezie.

Singurele chestii cu adevarat utile si decente sunt alertele de vreme in timp real si interventia peste manevra pilotului, daca intra in viraj prea rapid. Dar chiar si asa, nu pot fi punctele forte din simplul motiv ca tehnologia raportarii vremii exista, poti doar sa corelezi un smarthphone cu o casca cu Bluetooth. In al doilea rand, interventia motocicletei peste comanda pilotului intr-un viraj inseamna suma totala a experientei unui pilot, la care se adauga suprafata concreta, existenta vreunui obstacol, umezeala carosabilului, starea anvelopei, plus diferentele de stil, incepator, mediu, avansat.

Imi place sa cred ca a fost aruncata o ciozvarta, in special pentru carcotasii ca mine si ca sistemul va fi pe masura maretelor motociclete (si nu numai) pe care Kawasaki le fabrica. Deocamdata din ce am vazut, e jale si vocea aia languroasa e enervanta. Daca esti in viteza, iar motocicleta (sistemul AI) explodeaza daca nu-ti comunica ceva, nu cumva ai trecut de sapte intersectii pana cand iti spune ca “daca maresti viteza, poti prinde culoarea verde in 4 secunde, la urmatoarea intersectie semaforizata”? Cu vocea si cadenta aia, cu siguranta.

Oi fi eu mai de moda veche, dar nu-mi place deloc directia inspre care ne indeptam. Mie mi-ar fi suficiente comunicari foarte generale: “fraiere, daca nu pui combustibil in urmatorii 4 km, faci pana prostului”, “vezi ca ti s-au rablagit franele, de la ultima tampenie facuta, ia drumul service-ului” sau “daca ma ascultai si o luai prima la dreapta, nu prima la stanga, acum erai acasa, Einstein!”