Straniul concept al Yamaha, controversatul Motobot, un robot umanoid capabil sa piloteze orice tip de motocicleta nemodificata, chiar si la peste 200 km/h si-a facut din nou aparitia. De aceasta data, la editia 2016 a Consumer Electronics Show (CES), ce se deruleaza in aceste zile in Las Vegas, SUA.
Prima oara, a fost expus in cadrul Tokyo Motor Show, la sfarsitul lunii octombrie 2015 si prezentat ca un instrument extrem de util in planurile Yamaha pentru a culege si procesa o sumedenie de informatii din timpul rularii pe pistele de curse la viteze de peste 200 km/h. Numai ca la acel moment, lucrurile erau in stadiu de intentie si probabil ca fiind in Tokyo, unde lumea se da in vant dupa roboti, gadget-uri si alte masinarii inteligente si nu extraordinar de utile, acest lucru era suficient.
Ajunsi pe continentul nord-american, cu ocazia CES 2016, cei de la Yamaha au surprins audienta facand public un program foarte ambitios pentru Motobot in anii ce urmeaza. Cel mai presant si imediat task? Anul 2017, Motobot pe pista, viteza imensa, colectare de date. Iar cand au spus “pe pista”, nu credem ca japonezii s-au referit la testari, ci direct pus la treaba, pentru ce a fost conceput.
I-auzi: “Faza 2 in planul de dezvoltare Yamaha Motobot: tehnologiile sofisticate dobandite in realizarea obiectivelor indraznete detaliate aici urmeaza sa fie aplicate pentru tehnologiile si sistemele de sprijin si siguranta a pilotilor pe viitor, alaturi de noi oportunitati de dezvoltarea afacerilor”. Intotdeauna m-am dat in vant dupa cei care reusesc performanta de a folosi multe cuvinte (neologismele constituie un plus) pentru a exprima cat mai putine idei. Pe scurt: muncim acum de ne spetim sa realizam un robot, care devenind functional, sa ne spuna ce trebuie sa facem ca sa fie bine si sigur la viitoarele noastre modele. Si da, muncim la robot pana in 2017, ca sa inceapa sa culeaga informatii ce ne vor ajuta in viitorul post-2017. Nu stiu ce zic altii, dar probabil ca datele necesare sigurantei si performantei se pot colecta si cu ajutorul unui pilot uman, care alearga cu viteza mare. Nu cumva e vorba doar de o mare dorinta de coolness? “Uite, noi facem ceva cool, care sa ne ajute sa invatam sa fim cool, ca sa facem chestii si mai cool, nu e cool?” In fine…
Cand s-a anuntat, prezentat si expus Yamaha Motobot la Tokyo, in toamna, s-au ridicat trei aspecte: 1. are vreo legatura cu proiectul Asimo al celor de la Honda, aflati intr-un proiect comun si de amploare, cu obiectul principal tehnologia anti-coliziune?
2. Motobot va strange date si informatii ample despre dinamica pilotului si
3. Motobot reprezinta un pas inainte in tehnologia vehiculelor autonome.
Lucrurile, in realitate stau asa, inclusiv pe baza “dovezilor” prezentate odata cu expunerea din Las Vegas.:
1. intr-adevar, exista un proiect comun derulat pe tema tehnologiilor anti-coliziune, intre Yamaha si Honda, dar n-are nici cea mai mica legatura cu Motobot. Altfel spus, e un robot la care se sustine cu tarie ca se lucreaza mult, probabil ca investitiile nu-s de colea, nu e tocmai genul de manechin vag robotizat, pe care sa-l dai de ziduri si copaci.
2. aici se pare ca pivoteaza intreaga poveste Motobot: robotul va fi dotat cu o groaza de senzori (GPS, IMU, etc.) ce vor colecta si eventual procesa o serie de informatii si date. Mai departe, Yamaha sustine ca intentioneaza sa duca Motobot in zona in care sa ia deciziile singur, autonom, in timpul pilotarii, pe baza datelor si informatiilor capatate in timp real, sa isi aleaga traseul si abordarea lui, sa stie exact pana unde poate forta motocicleta, sa se afle inainte de limita dezastrului si altele. Totodata, Yamaha intentioneaza sa il determine pe Motobot sa poata aprecia exact si corect relatia dintre pilotul uman si comportamentul motocicletei in scopul utilizarii know-how-ului rezultat in dezvoltarea pe mai departe a vehiculelor, avand ca deziderat unul dintre principiile fundamentale ale filosofiei Kando – Yamaha “trairea unor experiente superioare prin masini mai bune” (sau mai bine exprimat in engleza “making better experiences through better machines”).
3. la Tokyo, sa ne reamintim, Yamaha au spus si repetat ca toata smecheria e legata de Motobot, robotul-pilot, nu de vehicule. Acestea urmau sa fie oricare model ordinar de motocicleta (bine, nu chiar oricare, ci capabil sa prinda viteze mari), ale carui controale si comenzi (acceleratia, franele, transmisia, ambreiajul) urmau sa fie preluate si conectate la Lorenzo, pardon, Motobot. Deci o alta varianta care pica, nefiind vorba in propozitie de vreun vehicul autonom, robotizat, care eventual sa te duca de colo pana colo, in timp ce-ti rasfoiesti ziarul sau folosesti smartphone-ul (ah, stai putin…), ci doar de un robot pus la treaba pe orice motocicleta.
Asadar, Yamaha a creat un robot, care poate invata sa piloteze o motocicleta, care va constata ca aceasta merge repede, din ce in ce mai repede, care probabil ca va sti cand sa se opreasca sau sa incetineasca si care mai apoi sa ne invete cum trebuie condusa motocicleta. Foarte simplu. Si in felul asta poate ajungem sa intelegem peste o vreme ca seria Terminator nu era numai o foarte izbutita serie SF, ci chiar un avertisment real.
